Digitalizarea în construcții nu e un software, e un mod de a lucra. Lecții de la STRABAG despre BIM, oameni și viitorul șantierelor
Digitalizarea în construcții nu e un software, e un mod de a lucra. Lecții de la STRABAG despre BIM, oameni și viitorul șantierelor
Pe baza discuției din podcastul 4Construct, avându-l ca invitat pe Cătălin Andrei, Head of BIM la STRABAG.
Cătălina Manoloiu (Miu)
Business Development Director
„Digitalizarea pentru STRABAG nu e un tool, nu e un software, ci practic e un sistem. E un mod de a lucra.” Așa își începe Cătălin Andrei, Head of BIM la STRABAG, explicația despre ce înseamnă, de fapt, transformarea digitală a unui șantier: nu schimbarea hârtiei cu tableta, ci colectarea tuturor datelor generate pe durata unui proiect și luarea deciziilor în timp real, pe baza lor.
Despre acest subiect — și despre BIM, inteligență artificială, roboți și, mai ales, oamenii din spatele tuturor acestor tehnologii — a fost cea mai recentă ediție a podcastului 4Construct.
Aproape de comunitățile locale
STRABAG este prezent în România de 30 de ani, unde numără în jur de 2.500 de angajați și activează prin mai multe branduri — de la laboratoarele TPA, prezente pe fiecare șantier, până la cariere și stații de betoane. Compania este organizată pe regiuni, până la nivel de județ, cu o structură care permite decizii rapide și apropiere de comunitățile locale.
Niciodată nu ne-am bazat pe conservare. Tot timpul ne-am bazat pe reinventare. Și așa am reușit să rămânem relevanți în piață.
Modelul de business — „să fim aproape de comunitățile locale, nu neapărat să avem numai mega proiecte” — se traduce în România prin reabilitări de străzi și alimentări cu apă, alături de loturile de autostradă, fără rabat la calitate. Iar una dintre direcțiile strategice prioritare ale companiei, alături de investiția în oameni, este digitalizarea.
Provocarea nu e tehnologia, sunt oamenii
Dacă e o temă care revine obsesiv în discuție, aceea este change management-ul. Tehnologia, spune Andrei, este astăzi accesibilă oricărei firme, indiferent de mărime, pentru că scalarea poate începe de la un punct mic. Greul este să aduci oamenii la un numitor comun.
Nu cred că există oameni nepotriviți. Există doar oameni care poate nu au avut suportul necesar să implementeze sau să utilizeze tool-urile digitale.
De aici, accentul pe formare: program de onboarding, platformă internă de training, pachete obligatorii de BIM, Lean și compliance, plus workshop-uri în șantier. Andrei amintește o frază devenită celebră pe LinkedIn — „ce facem dacă investim în oameni și ei pleacă?”, la care răspunsul este „ce facem dacă nu investim și ei rămân?”.
Iar exemplul lui preferat contrazice prejudecata că doar tinerii se adaptează: un coleg de peste 60 de ani, dintr-o echipă de licitație, a ajuns să adopte cel mai rapid mediul comun de date, devenind un model în organizație. Aceștia sunt „champions” — oamenii deschiși la nou prin care schimbarea se propagă mai departe.
BIM pe șantier: dronă, LIDAR și utilaje care lucrează singure
În practică, BIM-ul a schimbat felul în care se măsoară progresul. În loc de estimări din jurnalele de șantier, echipele scanează lunar amplasamentul cu drona, obțin un model 3D al terenului și îl compară cu modelul „baseline” de la începutul contractului.
Diferența arată exact cât s-a executat și cât a rămas — date care ajung mult mai precis la colegii de la cost controlling. Pe multe șantiere funcționează deja filozofia „paperless construction site”, cu echipe care lucrează exclusiv pe tablete, având acces permanent la ultima variantă a documentației.
Tehnologia LIDAR oferă nori de puncte mult mai denși decât fotogrametria și este folosită inclusiv la licitații. Cu un scaner mobil montat pe mașină, STRABAG scanează drumurile existente și introduce suprafața reală — cu toate denivelările — direct în utilajul de frezat, al cărui tambur se ajustează automat.
Rezultatul: consum redus de combustibil și mai mult material recuperat. Tot aici intră și „machine control”-ul, care a contribuit la un caz devenit emblematic — o autostradă dată în trafic cu opt luni înainte de termen, pentru că echipele de topografie au putut pregăti în avans lucrările următoare în loc să stea blocate lângă utilaje.
Această maturitate a procesului a fost confirmată extern: în august 2024, STRABAG a devenit primul constructor din România certificat ISO 19650, standardul internațional de management al informației în BIM. Pentru clienți, certificarea înseamnă garanția unor date structurate, validate și auditate independent.
Cât costă și cum se recuperează investiția
Întrebarea inevitabilă este cine plătește. Andrei recunoaște că primele proiecte sunt cele mai costisitoare, după care investiția se amortizează, pentru că oamenii sunt deja formați. STRABAG își formează echipele pe mega proiecte, unde bugetele permit, și le folosește apoi pe proiectele mici fără costuri suplimentare semnificative. Recuperarea vine în mare parte din erorile evitate.
Am cuantificat o eroare care ne-a costat parcă vreo 20.000 de euro per pod, iar eroarea a fost la vreo 10 structuri.
Există și un model în care statul stimulează direct adopția. La studiul de fezabilitate pentru drumul de mare viteză București–Giurgiu, scos la licitație de Compania Națională de Investiții Rutiere, cerințele de BIM au fost scrise împreună cu Building Smart, iar bugetul a fost suplimentat cu aproximativ 4–5% pentru firmele care implementau efectiv metodologia.
Cine nu o făcea pierdea acei bani — și risca penalități. Un mecanism similar, cu penalizări contractuale pentru neconformitate față de ISO 19650, a fost folosit și la Spitalul Clinic Fundeni.
Autoritățile, între deschidere și lipsă de know-how
Dialogul cu autoritățile contractante s-a îmbunătățit vizibil. Dacă acum doi ani caietele de sarcini cereau, cel mult, „un model 3D”, acum apar cerințe de BIM bine structurate și detaliate, iar clienții publici încep să fie prezenți la conferințele de specialitate.
Rămâne însă un decalaj: beneficiarii nu pot încă valorifica toate datele pe care le primesc, iar modelele nu sunt cerute pentru faza de întreținere și operare. Lipsa de know-how este reală, dar se reduce prin asociațiile profesionale susținute de mediul privat — un transfer de expertiză în care STRABAG se implică direct.
Inteligența artificială: totul pleacă de la calitatea datelor
Pe valul ChatGPT, STRABAG dezvoltă inclusiv tool-uri proprii de AI. Dar mesajul lui Andrei este sobru: un model este atât de bun pe cât sunt datele cu care a fost antrenat. Fără date de calitate — exact fundația pe care o construiește digitalizarea — rezultatele AI nu vor fi de încredere, iar validarea de către oameni cu experiență rămâne, în viziunea lui, o etapă permanentă, care nu se va opri.
Cât despre firmele care abia acum încep, comparația preferată este cu internetul din România, pornit mai târziu, dar de la un standard mai avansat:
Nu cred că pierzi trenul. Pierzi cu adevărat doar dacă nu vrei să te adaptezi la realitatea pieței.
Roboți pe șantier și ce urmează
Roboții nu mai sunt science-fiction: „câinele” de la Boston Dynamics a fost deja văzut pe șantiere, iar marii producători lucrează la utilaje autonome. Andrei estimează că, în următorii cinci ani, vom vedea cel puțin un prototip testat pe șantierele din România.
Concluzia lui pentru sectorul de construcții este fără echivoc: digitalizarea va deveni o cerință strictă a beneficiarilor, iar abordarea „să devină obligatoriu și după aia mă descurc” nu va funcționa — formarea unei companii întregi durează prea mult. Cine a început devreme s-a lovit deja de toate problemele și va îndeplini mult mai ușor cerințele care vin din piață.
The post Digitalizarea în construcții nu e un software, e un mod de a lucra. Lecții de la STRABAG despre BIM, oameni și viitorul șantierelor appeared first on forumulconstructiilor.ro.